VIDEO: NU DISTRUGEȚI ȘCOALA ROMÂNEASCĂ! Ce au transmis ministerului și factorilor de decizie părinții din Focșani, după dezbaterea publică din 15 februarie.

programa gimnaziuPărinții și profesorii care au participat recent, pe 15 februarie,  la dezbaterea publică de la Focșani, privind propunerile de plan cadru pentru gimnaziu, au transmis instituţiilor abilitate şi factorilor cu drept de decizie în domeniul educaţiei o REZOLUȚIE.

Aproximativ 130 de părinți, profesori şi elevi au fost prezenți la Sala Balada, iar obiectul dezbaterii a fost analiza variantelor de plan – cadru pentru învăţământul gimnazial, astfel cum au fost ele aduse la cunoştinţa publicului de către Ministerul Educaţiei şi CCD Bucureşti.

Reamintim că un grup de ”experți” de la București a venit cu câteva idei aberante privind programa școlară de gimnaziu, programă care, dacă ar fi aplicată, ar afecta grav orele de Limba română, Istorie, Geografie și Latină.

Adunarea constituită în dezbaterea publică având acest obiect, a hotărât următoarele:

1. Este necesară respectarea recomandărilor Academiei Române cu privire la acest subiect.

2. Păstrarea unui echilibru între monodisciplinaritate şi inter- şi trans- disciplinaritate în cadrul planului cadru astfel încât identitatea domeniilor fundamentale de cunoaştere să nu fie alterate. Disciplinele Istorie si Geografie să aibă, obligatoriu, câte două ore pe săptămână.

3. Este deosebit de importantă însuşirea de către elevii din gimnaziu a valorilor culturii româneşti şi identităţii naţionale şi prin urmare este necesară menţionarea în planul-cadru a unui număr de ore pentru obiectele de studiu Lb. română, Istorie, Geografie, Muzica, Religie care sa reflecte respectarea principiului prevăzut de art 3 lit h din Legea 1/2011. Considerăm că respectarea acestui principiu poate îmbogăţi spiritual atât spaţiul multicultural european cât şi pe cel românesc

4. Propunerile de plan-cadru să fie însoţite de clarificări privind implicaţii la nivel de organizare a timpului şcolar, de exemplu comasarea unor module tematice într-un program orar mai flexibil, continuarea activităţii şcolare a elevului cu calupuri mai mari de timp alocate artelor, sportului şi programelor alternative de educaţie poziţionate după activităţile preponderent cognitive (astfel şcoala poate deveni un veritabil centru de educaţie în comunitate), implicaţii asupra metodelor de predare care să valorifice noile abordări centrate pe elev, metodele participative, care solicită un alt tip de organizare a orelor, un alt cadru de învăţare de multe ori (formate diferite ale sălilor de clasă, laboratoare, ieşirea în cadrul natural etc.)

5. Constatăm că deşi legea educaţiei naţionale a fost promulgată în 2011 totuşi ea încă nu este respectată (sumele insuficiente alocate învăţământului, 25% din ore care trebuie să fie la dispoziţia profesorului, etc). Considerăm că respectarea legislaţiei în vigoare este o condiţie obligatorie înainte de regândirea unei alte paradigme educaţionale.

6. Considerăm că demersurile de consultare şi de luare a deciziilor, precum şi registrul în care au loc acestea, trebuie să promoveze încredere în posibilităţile de reformă, angajament din partea celor implicaţi şi susţinerea profesorilor şi elevilor în asimilarea schimbărilor propuse prin scenarii de implementare (plan de acţiune pentru perioada de implementare), pentru a crea un nivel minim de predictibilitate.

7. Este necesară o reconsiderare a rolului şi locului şcolii în comunitate și în viaţa copilului şi a familiei prin restructurarea modului de gândire a timpilor şcolari, a orarului, a organizării sălilor de clasă, a metodelor și activităților de învăţare pe care şcoala, ca instituţie de educație, le propune copilului și, implicit, familiei care susţine elevii în efortul lor de învăţare şi de a face față școlii și cerințelor acesteia.

Scrie un comentariu

STIRI LIVE