Profesorul Răzvan Săcrieru: „Simion Mehedinţi şi religia în şcoala de ieri şi de azi”

Razvan SacrieruRecenta decizie a Curţii Constituţionale face ca o întreagă generaţie de părinţi să-şi pună întrebarea, cât preţuim, astăzi, religia? Care a fost statutul religiei în trecutul mai îndepărtat sau mai apropiat, îl cunoaştem. Până acum, Statul a hotărât într-un sens sau altul; astăzi părinţii hotărăsc în mod democratic.

După anul 1990, facem apel periodic la perioada interbelică, la generaţia de intelectuali de exceptie din cultura româna. Se pune întrebarea dacă este adevărat că deosebirea esenţială dintre intelectualitatea interbelică şi cea actuală o reprezintă cultura şi trăirea religioasă. Răspunsul la această întrebare nu avem cum să îl dăm decât tot prin raportare la românii de ieri şi de azi.

Simion Mehedinti parabole evanghelie

Din această perspectivă, în prezentul articol propun să cunoastem mai bine cum se pozitiona faţă de religie o mare personalitate a culturii şi ştiinţei din prima jumatate a sec. XX, vrâncean prin naştere, naţional şi universal prin gândire şi scriere.

Simion Mehedinţi este creatorul Şcolii româneşti de geografie, profesor universitar, academician, autor al multor lucrări şi manuale de geografie. În cazul lui Mehedinţi mai potrivit decât intelectual este cuvântul cărturar. Autor al “Creştinismului românesc”, el a elaborat şi un manual de religie intitulat “Parabole şi învăţâturi din Evanghelie”. Lucrarea a fost aprobată la acel moment de Ministerul Culturii Naţionale şi al Cultelor şi Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. A apărut în multe ediţii, în perioada interbelică, fiind foarte probabil manualul de religie al bunicilor sau străbunicilor noştri. După 1990, manualul a fost reeditat la Focşani din iniţiativa Asociaţiei “Simion Mehedinţi”, condusă de profesorul Costică Neagu.

Citind acest manual, astăzi ne punem întrebarea de ce a simţit nevoia un geograf să scrie un manual de religie. Se poate să fi fost ce a spus Strabon cu mai mult de două milenii în urmă, “e un lucru de care nimeni nu se poate îndoi şi care răsare din toată istoria geţilor (dacilor): râvna religioasă a fost de când lumea caracterul precumpănitor al firii lor”. Este primul citat de pe coperta manualului lui Mehedinţi şi credem că ar trebui să se regăsească măcar pe un panou informativ la Sarmisegetuza Regia. Din toate scrierile marelui geograf transpare mândria de a fi urmaş al dacilor şi dragostea pentru consătenii săi din Soveja.

A scris foarte puţin despre Vrancea şi asta dintr-o adâncă smerenie intelectuală, considerând că “întocmai ca preotul care se îmbracă cu veşminte deosebite când se apropie de altar, aşa s-ar cuveni să se pregătească cel care vrea să vă spună măcar vreo două vorbe despre bătrana Vrance”.

Manualul lui Simion Mehedinţi cuprinde două mari capitole: parabole şi învăţături. Didact desăvârşit, Mehedinţi îşi structurează fiecare parabolă evanghelică în două părţi: tîlcuirea propriu-zisă cuprinzând învăţături, exemple lămuritoare şi “potrivirea la viaţa scolarilor”. Prin toată lucrarea sa, cărturarul vrâncean doreşte nu doar transmiterea unor informaţii, ci şi formarea unor caractere.

În cazul actului de educaţie, prima pildă este cea a Semănătorului. Cel mai bun exemplu este chiar al lui Mehedinţi însusi care, după cum bine puncta profesorul Gheorghiţă Geană, se trăgea din viţa cea mai nobilă a aristrocraţiei tărăneşti. Toate seminţele împrăştiate de profesorii săi din Vidra, Focşani, Roman, Bucureşti, Paris sau Berlin au căzut pe un pământ bun şi au rodit înmiit.

Părinţii de astăzi, prin deciziile lor, pot să oprească o sămânţă sau, din contra, să îngrijească sămânţa sădită de profesorii de religie. Ei pot să fie de acord sau nu cu ceea ce afirma Mehedinţi “un om, ca şi un popor, atâta preţuieşte, cât a înţeles din Evanghelie”.

Răzvan Săcrieru, profesor de geografie, Liceul de Artă “Gheorghe Tattarescu” Focşani

2 Responses to Profesorul Răzvan Săcrieru: „Simion Mehedinţi şi religia în şcoala de ieri şi de azi”

  1. Ana-Elena 28/02/2015 at 17:43

    Atat de adevarat… Carturari iubitori de tara si popor ca Simion Mehedinti, Mircea Vulcanescu, Nicolae Iorga, Dimitrie Gusti, Nicolae Paulescu lipsesc in prezent si, din pacate, au lipsit si generatiei care astazi ia decizii

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

STIRI LIVE