EXCLUSIV: Atac fara precedent al romano-americanului Viorel Ciubuc la adresa justitiei romane! (III) “Inviati-va mortii pentru ca ei sa dea in judecata Statul roman”, recomanda, ironic, Ciubuc!

Vrancea Media va prezinta a treia parte a atacului purtat de inginerul focsanean Viorel Ciubuc impotriva justitiei din Vrancea si Galati, cea care l-a nedreptatit in ultimii ani prin hotararile date in dosarele sale, prin care isi cerea drepturile dupa zeci de ani in care a fost persecutat politic de fosta Securitate comunista. Dupa ce si in acest an a pierdut la Tribunalul Vrancea un proces cu Statul roman, Ciubuc a facut apel la CA Galati si asteapta acum termenele din noiembrie si decembrie.

Judecatorul Viorel Voineag (de la Tribunalul Vrancea) a respins actiunea formulata de Viorel Ciubuc in numele tatalui sau (mort de mai multi ani), pe motiv ca numai persoanele condamnate politic puteau deschide actiune, personal, pentru a cere despagubiri conform Legii 221/2009. De aici si ironia lui Ciubuc (vezi imaginea de mai jos (click pe ea pentru a o mari) fata de Voineag, spunand ca judecatorul in cauza este „dumnezeul Vrancei” si ca face interpretari te(le)ologice 🙂

„In consecinta, vedeti cum luati lumina de la dumnezeul Voineag si va va invia parintii si bunicii, art. 5 din Legea 221/2009 – a la Voineag”, scrie Ciubuc in protestul sau. 🙂 „Inviati-va mortii” 🙂 este „solutia” gasita de inginerul Ciubuc, cel care face haz de necaz pana la urma, desi revolta nu-l paraseste, pentru ca instantele sa poata da solutii de despagubire pentru condamnatii politic care, intre timp, au murit, cum este si cazul tatalui sau, Paun Ciubuc.

Click pe imagine pentru a o vedea in intregime!

Click pe imagine pentru a o mari

Cotidianul nostru va prezinta acum si apelul formulat de Ciubuc in dosarul tatalui sau (decedat), care, desi a fost condamnat politic de justitia anilor ’50, nu a primit despagubiri in conformitate cu legile date dupa 1989:

„Subsemnatul CIUBUC VIOREL, cu domiciliul ales in Focsani, rezident in Statele Unite ale Americii, reclamant in dosarul nr. 1410/91/2010 al Tribunalului Vrancea, in contradictoriu cu Statul Roman – prin Ministerul Finantelor Publice, in termen procedural declar prezentul APEL impotriva sentintei civile nr. 468 din 18 iunie 2010 a Tribunalului Vrancea, pe care o apreciez ca fiind nelegala si netemeinica.

Solicit admiterea apelului si schimbarea hotararii apelate in sensul admiterii actiunii introductive (sintetizata prin concluziile scrise depuse la fond) si obligarii Statului Roman la plata de despagubiri pentru prejudicial moral suferit prin condamnare de autorul meu, CIUBUC PAUN, in cuantumul indicat in actiune, pentru urmatoarele MOTIVE:

In fapt, prin hotararea apelata, Tribunalul Vrancea a respins ca nefondata actiunea prin care am solicitat obligarea Statului Roman la plata despagubirilor pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare de catre autorul meu, CIUBUC PAUN.

Pentru a pronunta aceasta hotarare, Tribunalul Vrancea a retinut, in esenta, ca din interpretarea sistematica, istorico-teleologica si logica a dispozitiilor art. 5, alin 1 din Legea 221/2009, acordarea de despagubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare se poate dispune numai daca sunt solicitate direct de catre cel condamnat (n. r. – adica de… mort 🙂 ), neputand fi acordate daca sunt solicitate de catre mostenitorii acestuia din urma.

Sentinta apelata este nelegala si netemeinica pentru urmatoarele argumente:

Hotararea incalca dispozitiile art. 5 din Legea nr. 221/2009. In conformitate cu dispozitiile art. 5 alin 1 lit. a din Legea 221/2009 “Orice persoanã care a suferit condamnãri cu caracter politic în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 sau care a fãcut obiectul unor mãsuri administrative cu caracter politic, precum si, dupã decesul acestei persoane, sotul sau descendentii acesteia pânã la gradul al II-lea inclusiv pot solicita instantei de judecatã, în termen de 3 ani de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, obligarea statului la acordarea unor despãgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare”

Tribunalul Vrancea, prin sentinta apelata:

– Desi retine ca defunctul CIUBUC PAUN (autorul apelantului CIUBUC VIOREL) a fost condamnat la 2 ani de inchisoare cu executare pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 2. lit. a din Decretul nr. 183/1949 si art. 101 Cod Penal.
– Desi retine caracterul politic al condamnarii pe care-l considera de drept
– Desi retine ca defunctul CIUBUC PAUN a executat doi ani de inchisoare, suferind trauma fizice si psihice in detentie
– Desi retine ca membrii familiei (printre care si apelantul din prezenta cauza CIUBUC VIOREL, alaturi de familia sa formata din sotie si patru copii – vezi certificatele de nastere atasate prezentui apel) au avut de suferit in anii care au urmat fiind obstructionati sa-si termine studiile, iar CIUBUC VIOREL fiind chiar urmarit de Securitate timp de 10 ani si dat afara din serviciu

REFUZA acordarea despagubirilor solicitate in temeiul legii de catre reclamant, pentru prejudiciul moral suferit de autorul sau, pe considerentul ca, din interpretarea pe care instanta o da prevederilor art. 5 din Legea 221/2009, se aprecieaza ca aceste despagubiri nu pot fi acordate decat personal celor condamnati, nu si atunci cand acestea se solicita in numele celor condamnati de catre descendentii acestora.

Pentru a ajunge la acest punct de vedere, instanta apeleaza la mai multe metode de interpretare a textului de lege vizat: interpretarea literala, interpretarea sistematica si interpretarea istorico-teleologica.

Cum metoda de interpretare literala nu a dat rezultatul dorit de instanta (in sensul neacordarii de despagubiri catre descendentii persoanelor condamnate politic), instanta apeleaza si la alte metode de interpretare a textului – istorico-teleologica si sistematica – si concluzioneaza ca scopul edictarii de legiuitor a normei juridice cuprinse in art. 5 din Legea nr. 221/2009 impiedica instantele de judecata sa primeasca in mod favorabil atare demersuri juridice, conchizand ca, “din perspective finalitatii urmarita de legiuitor (astfel cum rezulta din cuprinsul expunerii de motive), sotul sau descendentii persoanei care a suferit o condamnare cu caracter politic sau care a fost victima unei masuri administrative cu caracter politic, pot beneficia doar de drepturile privitoare la modalitatea speciala de reparare a prejudiciului material”, nu si la repararea prejudiciului moral suferit prin condamnare de autorul lor.

Tribunalul considera, de asemenea, ca dreptul la repararea prejudiciului moral, fiind un drept personal nepatrimonial strans legat de fiinta celui condamnat inceteaza la decesul acestuia si nu este transmisibil pe calea devolutiunii succesorale legale catre sotul/descendentii de gradul I si II ai persoanei condamnate.

Onorata Curte de Apel

1. – Este de observat, in primul rand, ca textul art. 5 din Legea nr. 221/2009 nu necesita nici o interpretare, el fiind deosebit de clar atat in ceea ce priveste textul folosit de legiuitor, cat si sensul fara echivoc ce se desprinde din interpretarea acestuia.

2. – Este evident ca vointa legiuitorului a fost aceea de a acorda despagubiri morale pentru prejudiciul suferit prin condamnare in primul rand persoanei condamnate, aceasta fiind prima indreptatita sa investeasca instanta de judecata, in temeiul Legii 221/2009, cu o astfel de cerere.

3. – Daca cel condamnat nu se afla in viata (fapt foarte probabil, datorita varstei persoanelor care au suferit represiunea comunista de acum 60 de ani, aspect constientizat de legiuitor pe deplin), dobandesc legitimare procesuala activa sotul/sotia celui condamnat sau descendentii acestuia pana la gradul al II-lea, inclusiv.

4. – Textul de lege plaseaza pe pozitii de egalitate persoana condamnata (dar aflata in viata) si sotul sau descendentii persoanei condamnate dar care a decedat, sensul fiind fara echivoc prin folosirea conjunctiei copulative “precum si” cu indicarea clara a momentului cand sotul/descendentii dobandesc legitimare procesuala active “dupa decesul acestuia (persoanei condamnate)”
Rolul conjuctiei copulative “precum si”, la nivel de fraza, este acela de a face legatura intre doua propozitii coordonate de valoare egala, fapt ce nu poate decat sa confirme identitatea de tratament juridic acordata de legiuitor.

5. – Legea nu distinge momentul in care a avut loc decesul (in timpul condamnarii, in timpul regimului comunist, dupa Revolutia din decembrie 1989 dar inainte de intrarea in vigoare a legii, dupa intrarea in vigoare a legii), astfel incat nici interpretul legii – instanta – nu are dreptul sa faca o asemenea distinctie.

6. – Este important de remarcat ca legiuitorul a urmarit acordarea de despagubiri cat mai multor beneficiari ai legii, tocmai de aceea a urmarit sa largeasca sfera persoanelor ce dobandesc legitimare active in cauza.

Aceasta largire a sferei beneficiarilor Legii nr. 221/2009 s-a intemeiat pe considerente de echitate, pe ideea ca Statul Roman trebuie sa-si asume responsabilitatea pentru crimele regimului communist – care sunt IMPRESCRIPTIBILE – tocmai pe linia condamnarii acestui regim prin Raportul Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania (cunoscut si ca Raportul Tismaneanu), dar si pe considerentul ca simpla condamnare a faptelor si actiunilor regimului comunist ramane o forma fara fond daca nu este insotita de masuri reparatorii concrete.

7. – Daca unui condamnat politic nu i s-a reparat prejudicial suferit si a murit pana la adoptarea Legii 221/2009, asta inseamna ca respectivul nu mai are dreptul la despagubiri, prin urmasii sai stipulati expres in lege (sotul/sotia, descendentii gradul I si II)? Daca legiuitorul ar fi gandit alta varianta, nu ar mai fi avut sens sa precizeze in mod explicit “precum si …. sotul sau descendentii” (art. 5 – Legea 221/2009).

8. – Pentru a-si motiva o parte din hotarare, instanta de fond face referire la faptul ca, spre exemplu, Legea 44 / 1994 stipuleaza ca drepturile personal patrimoniale decurgand din calitatea de veteran de razboi nu sunt transmisibile, ele incetand la decesul titularului. In Legea 221 / 2009 nu se face o astfel de referire, insa instanta de fond a decis sa interpreteze ca mostenitorii care au introdus actiuni n-ar avea dreptul. A interpretat, asadar, mai degraba inspre principiul neaplicarii legii, desi: “Legea civila trebuie interpretata in scopul aplicarii sale, nu al neaplicarii ei (Art. 978, Cod civil: “Cand o clauza este primitoare de doua intelesuri, ea se interpreteaza in sensul ce poate avea un efect, iar nu in acela ce n-ar putea produce nici unul”).

9. – Art. 4 alin. 1 din Legea 221/2009 stipuleaza „Cererea poate fi introdusã si dupã decesul persoanei, de orice persoanã fizicã sau juridicã interesatã…”. Se deduce clar ca legiuitorul s-a referit la persoanele fizice interesate de primirea de despagubiri in numele tatalui decedat, persoane care sa demonstreze ca au avut de suferit de pe urma condamnarii autorului, lucru pe care CIUBUC VIOREL l-a facut din plin in dosarul de la fond. Si aici avem, iata, un nou motiv pentru ca apelantul sa primeasca despagubiri.

10. – Nu in ultimul rand, ne ingaduim sa facem o paralela intre un principiu binecunoscut, inscris in art. 978 Cod civil, aplicabil in egala masura si legii: legea civila trebuie interpretata in scopul aplicarii sale, nu al neaplicarii ei (Art. 978, Cod civil: “Cand o clauza este primitoare de doua intelesuri, ea se interpreteaza in sensul ce poate avea un efect, iar nu in acela ce n-ar putea produce nici unul”.

Or daca intentia manifestata de instanta era in sensul neaplicarii Legii nr. 221/2009 (cum, de altfel, se deduce cu usurinta din motivarea hotararii), acest lucru putea fi “rezolvat” mult mai simplu si nu necesita abordarea si “chinuirea” textului de lege prin trei metode de interpretare diferite, toate sortite esecului.

Cu parere de rau constatam ca legea a invins pe interpretul sau.

Textul legal, desi clar, nu s-a lasat asimilat si tocmai acest lucru a determinat, din nefericire, incidenta unui alt text de lege, nedorit poate de instanta fondului. Caci sub aparenta vina a “neclaritatii” art. 5 din Legea nr. 221/2009, judecatorul fondului a uitat un alt principiu de drept, mult mai vechi si mult mai puternic: “Judecatorul care refuza a judeca, sub cuvant ca legea nu prevede, sau ca este tunecata sau neindestulatoare, va putea fi urmarit ca culpabil de denegare de dreptate” (art. 3 Cod civil).

Si ce denegare de dreptate, oare, poate fi mai mare decat aceea de a refuza sotilor/descendentilor martirilor ce au murit in temnitele comuniste dreptul de a beneficia de prevederile Legii nr. 221/2009 pentru cinicul motiv ca autorii lor nu au supravietuit regimului ? FATA de toate aceste motive, solicitam admiterea apelului in sensul admiterii actiunii introductive si obligarii Statului roman la plata de despagubiri”.

Click pe tagul Viorel Ciubuc (mai jos) pentru a vedea istoria articolelor despre inginerul focsanean. Pentru prima parte a atacului, click AICI !

Scrie un comentariu

STIRI LIVE